Corpul uman este capabil de mici miracole, cum ar fi să se protejeze singur de diverse „atacuri“. De cele mai multe ori nici măcar nu ne dăm seama că organismul are mici secrete care ne protejează sau care au o explicaţie atât de simplă, încât nici nu ne-a trecut prin cap.
De ce este aproape imposibil să te gâdili singur
Explicaţia ştiinţifică spune că nu te poţi gâdila singur deoarece creierul face distincţia dintre lucrurile neaşteptate şi cele anticipate, îmbunătăţindu-şi timpul de răspuns. Pe scurt, nu te poţi gâdila singur deoarece nu există nicio surpriză.
Ce se află în spatele febrei musculare
Acum se crede că febra musculară are loc din cauza unor microfracturi în celulele muşchilor. Acest lucru se petrece atunci când facem o activitate ieşită din comun cu care muşchii noştri nu sunt obişnuiţi. Însă muşchii se adaptează repede la aceste activităţi noi, aşadar nu suferim de febră decât prima dată.
Aproape 85% din oameni respiră doar pe o singură nară
Oamenii respiră pe o singură nară pe rând. Şi mai interesant este că tiparul după care respirăm este destul de fix: cam o dată la patru ore nara pe care respirăm se schimbă. Acest lucru variază de la persoană la persoană şi mai depinde şi de poziţia corpului sau de congestia nazală. Schimbul dintre nări are loc printr-un ţesut erectil din nas, care este foarte asemănător cu ţesutul erectil din clitoris sau din penis.
De ce ne curge nasul când e frig
Într-o zi obişnuită, o persoană normală va produce aproape un litru de mucus. Mare parte din el ajunge în gât şi este înghiţit, de cele mai multe ori fără să fim conştienţi că facem asta. Atunci când respirăm aer rece, producţia de mucus creşte semnificativ, surplusul eliminându-se prin nări, şi nu înghiţit. De fapt, micile vasele de sânge din nas reacţionează la frig, dilatându-se pentru a se ocupa de încălzirea aerului înainte de a intra în plămâni.
Ce sunt pietricelele scârboase şi mirositoare din gâtul tău
Câteodată, avem în gât nişte „chestii“ albe şi scârboase pe care le simţim atunci când înghiţim. Ele se cheamă pietre ale amigdalelor şi sunt compuse din mucus, celule moarte şi bacterii care se formează în amigdale. Când acest mucus, celule moarte şi bacterii se întăresc sau se calcifiază, formează o piatră albă (sau galbenă) pe amigdală.
Limba nu are „zone“ diferite pentru fiecare gust
Gustul nu se resimte doar în anumite zone ale limbii, contrar opiniei generale. Acest mit a luat naştere când un oarecare psiholog de la Harvard a tradus greşit o lucrare din germană. În realitate, orice papilă gustativă poate, mai mult sau mai puţin, să simtă unul dintre cele cinci gusturi cunoscute (dulce, sărat, acru, amar şi iute), prin diverse mecanisme.
Oamenii au mai mult de cinci simţuri
Simţurile obişnuite sunt văzul, gustul, auzul, mirosul, atingerea, presiunea, mâncărimea, termorecepţia (abilitatea de a simţi căldura şi frigul), propriocepţia (abilitatea de a şti ce părţi ale corpului sunt relaţionate cu alte părţi ale copului), senzorii de tensiune (abilitatea de a monitoriza tensiunea musculară), percepţia echilibrului (ceea ce ne face să simţim echilibrul şi ne face conştienţi de mişcările corpului în termeni de accelerare şi de direcţie), receptorii de extindere (sentimentul dilatării al vaselor de sânge care este deseori implicat în durerile de cap), chemoreceptori (felul în care detectăm hormoni ai sângelui şi medicamentele), setea, foamea, magnetorecepţia (abilitatea de a detecta câmpurile magnetice) şi simţul timpului.
Citeste mai mult pe: adevarul.ro
