Originea sărbătoririi copiilor din România la 1 Iunie nu trebuie căutată la New York sau la Geneva, ci la… Moscova. Căci recomandarea Naţiunilor Unite, ca toţi copiii planetei să aibă o zi numai a lor, fusese pusă în aplicare de Uniunea Sovietică şi de statele din sfera sa de influenţă cu câţiva ani mai devreme.
În noiembrie 1949 avusese loc în capitala URSS o reuniune a Federaţiei Internaţionale a Femeilor Democrate. Cu astfel de comitete şi comisii, conţinând musai în titulatură cuvântul „democrat”, Uniunea Sovietică îi cucerise pe occidentali între cele două războaie mondiale.
Îmbrăţişând temele propagandei sovietice, participantele la reuniune opinau că de „pericolul imperialist” nu scapă nimeni. Cu atât mai puţin copiii, inocenţi şi fragili prin însăşi „definiţia” lor de copii. Cu acel prilej s-a decis că trebuie făcut neapărat ceva pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale tinerei generaţii şi totodată s-a proclamat data de 1 Iunie ca Zi Internaţională a Copilului. Deşi impusă cu argumentele propagandei, grija pentru copiii imperiului sovietic nu era deloc inutilă. În această parte a lumii, sărăcia, bolile, analfabetismul fiind mai degrabă regula, iar nu excepţia.
1950 a fost primul an când copiii români au fost sărbătoriţi la 1 iunie. Din acest motiv, chiar şi astăzi, Ziua Copilului este marcată în prima zi a lui Cireşar doar în fostele republici sovietice şi în statele din Europa de Est.
Citeste mai multe pe jurnalul.ro
