Obiceiuri de Paște

Paștele vine cu o serie de tradiții și obiceiuri populare. Cele mai multe sunt asemănătoare, însă există și obiceiuri preluate de la maghiari şi de la germani.

De pildă obiceiul stropitului, despre care se spune că datează  de două mii de ani, de când evreii i-au stropit cu apă pe adepții lui Iisus care aduceau vestea Învierii. Unii etnologi sunt însă de părere că este vorba despre o tradiție precreștină, practicată de popoarele cu origine germanică în amintirea zeiței Ostera, a fertilității și a primăverii.

Stropitul se practică în satele ardelenești în a doua zi de Paște. Băieții tineri şi bărbații merg încă de dimineață să stropească fetele şi femeile cu apă sau cu parfum, pentru ca ele să rămână frumoase și proaspete pe tot parcursul anului. În unele zone obiceiul este restrâns doar la tineri. Inițial băieții mergeau la casele felelor din sat cu găleți pline cu apă de izvor (simbol al purificării), ele ajungând să fie înlocuite în prezent cu sticluțe cu apă de parfum. După ce sunt stropite, fetele îi răsplătesc pe băieți cu ouă roșii, prăjituri, cozonac, vin şi palincă.

De la maghiari a fost preluat obiceiul împodobirii porților fetelor nemăritate. În noaptea dinaintea Paștelui tinerii din anumite zone ale Transilvaniei împodobesc porțile caselor unde locuiesc fete nemăritate. Unii folosesc doar crengi de brad, iar alții confecționează coronițe din crengi de brad și flori. Fetele, care pândesc noaptea la ferestre, pentru a ști pe cine să răsplătească a doua zi, le oferă tinerilor în ziua de Paște bucate sau bani.

Legenda ”stropitului” ne duce cu aproape două mileni în urmă, în vremuri biblice când, se spune că fiica unui evreu ar fi leșinat la aflarea veștii Învierii lui Iisus. Atunci tinerii din preajmă au stropit-o cu apă pentru a-și reveni în simțiri.

Astfel a luat naștere obiceiul ”stropitului de paști”, adus în zona Sibiului în Evul Mediu de către coloniștii sași.

Obiceiul a fost practicat numai în familiile nobiliare săsești și maghiare, ulterior fiind preluat și de către români.

La început, fetele erau stropite cu apă, însă obiceiul s-a modernizat în timp; astăzi, a doua zi de Paști, băieții merg pe la casele fetelor și întreabă părinții: ”Primiți cu stropitul? Am auzit că aveți o floare frumoasă, am venit să o udăm ca să nu se ofilească!”.

Aceștia stropesc fata cu parfum, iar apoi sunt răsplătiți cu prăjituri, cozonac și ouă roșii.