Bulă, în cimitir, plânge lângă un mormânt.
– De ce-ai murit, de ce-ai murit? Of, dacă trăiai, eram şi eu fericit.
O băbuţă din apropiere îl aude, se apropie de Bulă, îl mângâie şi zice:
– Pe soţia dumitale o plângi?
– Nu, mătuşă! Îl plâng pe primul soţ al soţiei mele.
