În loc să urmărească depistarea neregulilor cu adevărat importante, verificarea activității firmelor se transformă prea des în metodă de îmbogățire sau de realizare a planului de amenzi pentru inspectorii statului.
Programul de guvernare al USL prevedea „Single Control Act/Aplicarea registrului unic de control. Eliminarea controalelor repetate nejustificat la acelaşi agent economic (prin coordonarea între instituțiile statului). Un singur control la doi ani, cu tematică prestabilită și preanunțată și cu durată maximă (30 de zile pentru IMM și 90 de zile pentru marii contributori)“. Deocamdată, însă, lucrurile par a merge exact la fel ca înainte.
Patronii se mai plâng și că, din comoditate, inspecțiile au loc pe criterii de proximitate și vizibilitate. „Când i-am întrebat ce au cu mine de mă tot vizitează la fiecare două-trei săptămâni, mi-au spus că le sunt la îndemână. Dacă ești corect și lucrezi la lumina zilei, vei fi mereu ținta controalelor din partea statului. Însă dacă știi să te ascunzi, ai mari șanse să nu dea de tine niciun inspector“, afirmă patroana unei firme de distribuție din Cluj. „La noi în domeniu, de pildă, se poartă depozitele clandestine, la adrese nedeclarate, unde poți fi aproape sigur că nu te găsește nici ANAF, nici Garda Financiară, nici OPC-ul și nici ITM-ul. Din câte știu eu, Ilfovul este împânzit de astfel de depozite ilegale, unde toată activitatea se desfășoară fără acte. Dar e mai simplu pentru autorități să vină la mine, că știu unde mă găsesc, și să purice fiecare document doar-doar or găsi ceva în neregulă“, adaugă ea.
Fostul șef al OPC Bihor, Sebastian Secoșan, a fost condamnat în noiembrie anul trecut, la doi ani cu suspendare de Curtea de Apel Oradea pentru că, în 2011, ar fi luat mită 300 de euro de la patronul unui magazin de etnobotanice. Tot un șef, de această dată la Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș, a fost condamnat, în 2011, la trei ani și jumătate de închisoare pentru trafic de influență, pedeapsa fiind confirmată, în 2012, și de Curtea de Apel Timișoara, și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Cornelia Corescu a fost acuzată de procurori că ar fi pretins 10.000 de lei de la un om de afaceri din județ în schimbul anulării unor amenzi primite de firma acestuia.
Însă antreprenorii spun că astfel de condamnări sunt doar o picătură într-un ocean de abuzuri și corupție și că exemplele confraților lor ajunși în fața judecătorilor nu par să-i descurajeze în vreun fel pe inspectorii puși pe căutat nod în papură.
Cititi mai multe pe: capital.ro
