Un grup de 49 de parlamentari de opoziţie au depus la Senat un proiect de modificare a legii insolvenţei prin care să fie permis şi falimentul persoanelor fizice. Vestea proastă pentru românii supraîndatoraţi este aceea că ar putea fi trataţi ca fiind infractori – falimentul fiind întregistrat în cazierul judiciar, şi nu într-un registru special.
Legea din România nu prevede posibilitatea de a recunoaşte starea de insolvenţă a persoanelor fizice, aşa cum se întâmplă în cazul companiilor şi, mai nou, a autorităţilor locale.
Debitorul român supraîndatorat este printre cei mai dezavantajaţi din Europa, aşa cum o arată un studiu comandat de Comisia Europeană.
Pe lângă cele două iniţiative din Parlament privind insolvenţa particularilor a mai apărut recent încă una.
Proiectul vrea modificarea şi completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenței, şi a fost iniţiat de patru senatori şi deputaţi ai partidului Forţa Civică (FC) printre care şi fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, şi susţinut de alţi 45 de Parlamentari, de la PDL, PP-DD şi un deputat PNL. La elaborarea textului a participat şi Gabriel Biriș, avocat şi vicepreşedinte al FC.
Proiectul de lege, disponibil pe site-ul Camerei deputaţilor, introduce în legea insolvenţei companiilor şi posibilitatea ca persoanele fizice să se pună sub protecţia tribunalului sau să dea faliment.
Textul depus spre aprobare la Senat este destul de scurt şi se bazează, în cea mai mare parte, pe procedura insolvenţei persoanelor juridice, ceea ce poate naşte confuzii prvind derularea procedurii.
Astfel, la fel ca în cazul firmelor, insolvenţa apare şi este recunoscută de instanţă atunci când debitorul nu are suficienţi bani pentru a acoperi datoriile ajunse la scadenţă.
În această situaţie, atât debitorul cât şi creditorii acestuia pot cere insolevenţa în instanţă. În cazul persoanelor fizice, instanţele indicate sunt judecătoria şi la tribunal pentru faza de apel.
În cazul care insolvenţa este acceptată, judecătorul-sindic numeşte un administrator judiciar care să se ocupe de caz. Teoretic, administratorul judiciar ar trebui să vină cu soluţii pentru redresarea situaţiei financiare a debitorului insolvent şi să propună un plan de reorganizare, însă de cele mai multe ori firmele din România nu reuşesc să fie salvate şi activele lor sunt lichidate în faliment.
Proiectul de lege nu prevede o procedură diferită pentru persoanele fizice şi menţionează doar ridicarea dreptului de administrare a averii de către debitor, precum şi a dreptului acestuia de a administra o firmă. Pentru persoanele fizice falimentul înseamnă ştergerea datoriilor care nu pot fi acoperite din activele acestuia, în timp ce pentru firme înseamnă şi încetarea existenţei acestora.
Cititi mai multe pe: economica.net
