150 de ani, atât a dăinuit cătunul Văgaș, o așezare de munte din comuna Tarna Mare, judeţul Satu Mare. În momentul de față există foarte puține elemente care să ateste că acolo au trăit odinioară oameni. Codrul oșenesc a repus stăpânire pe teritoriile vechii vatre sătești și doar ruinele bisericilor, două cruci de lemn și un cimitir mai aduc aminte de vechiul Văgaș.
Cătunul este situat la o distanță de aproximativ 8 kilometri în amonte de Tarna Mare. Acolo, în mijlocul pădurii, s-au stabilit mai multe familii din Cehia, Slovacia și chiar Rusia. Erau tăietori de lemne, oameni care au lăsat în urmă sate slave, precum Rostoka sau Scataroka, pentru a începe o nouă viață în poienile din pădurile munților Oașului.
A primit numele de Văgaş după îndeletnicirea acestor oameni, adică muncitori forestieri, tăietori de lemne. Potrivit unor specialişti, văgaş înseamnă un loc provenit din tăierea pădurii, însemnând răritură, făgaş.
