SFANTUL ANDREI. Superstiţiile sunt nelipsite de la orice sărbătoare românească. Astfel că şi de Sfântul Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie, oamenii trec prin diverse acte şi gesturi magice pentru a proteja casa, gospodăria și pe membrii familiei de acțiunea malefică a strigoilor.
În Ajunul Sfântului Andrei, pe 29 noiembrie, potrivit etnologului Ania Moldoveanu, există următoarele superstiţii:
Ușile și ferestrele se ung cu usturoi de SFANTUL ANDREI, iar la vitele de parte bărbătească se lipește pe cornul din dreapta o cruce de ceară, pentru a fi ferite de acțiunea strigoilor.
În această noapte, femeile înconjoară vitele cu semințe de mac, după mersul soarelui, pentru ca acestea să fie ferite peste an de vrăjitoarele și strigoaicele care le pot lua mana laptelui.
De SFANTUL ANDREI, femeile mergeau la biserică cu două lumânări și un colac. Una dintre lumânări era adusă acasă și cu ea aprinsă se făcea un ocol al curții și oborului vitelor, spre a fi ferite de animalele sălbatice și de boli.
În ziua de SFANTUL ANDREI nu se lucra, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și pentru ca lupii să nu atace gospodăriile. Femeile nu măturau, ca să nu le mănânce lupii vitele.
