Cea mai spectaculoasă porţiune a Dunării, în tot parcursul ei european, este la Cazane, lângă Orşova. Din Orşova poţi ajunge în Cazanele Dunării cu maşina, urmând indicatoarele din Orşova spre Moldova Nouă, Eşelniţa şi Dubova, iar după 25 de kilometri vei intra în defileu. Poţi de asemenea să ajungi la Cazane cu bărcile, care pleacă regulat din Orşova. Şoseaua care traversează defileul este mărginită pe de-o parte de apele repezi ale Dunării şi pe cealaltă parte de dealuri abrupte.
Chipul lui Decebal
Iar când vrei să ieşi din casa gazdelor, ai ce să vezi: cea mai mare statuie din România. Orice ai face, nu poţi rata statuia lui Decebal de la Porţile de Fier. Are 55 de metri înălţime şi 25 în lăţime, aşa că sare în ochi imediat. Statuia noastră este de 3 ori mai înaltă decât Colosul din Rodos, dar e cu 6 metri mai mică decât Statuia Libertăţii din New York.
Ideea construirii acestei statui i-a aparţinut omului de afaceri român Iosif Constantin Drăgan şi a durat 10 ani (1994-2004) pentru ca cei 12 sculptori-alpinişti să o termine, realizarea ei costându-l pe Drăgan, în final, peste un milion de dolari. Executarea acestei lucrări s-a desfăşurat sub conducerea sculptorului orşovean Florin Cotarcea, ea realizându-se în ciuda pericolului reprezentat de înălţimi, căldură şi vipere.
Mânăstirea Mraconia, pe un fost punct de dirijare a vaselor
Foarte aproape de Chipul lui Decebal se află Mânăstirea Mraconia, care a fost ridicată pe locul unui fost punct de observaţie şi dirijare a vaselor de pe Dunăre, căci datorită arhitecturii reliefului, prin îngustimea din loc în loc a defileului nu putea avea loc trecerea simultană a două vase. Protopopul Mehadie, Nicolae Stoica de Haţeg, în Cronica din 1829 aminteşte că mânăstirea este părăsită în 1453 de călugări, din cauza deselor incursiuni turceşti. Istoricul maghiar Pesty Frygies este de acord că nu se ştie când s-a zidit mânăstirea.
Traseul ecoturistic Cazanele Mari Platoul Cazanelor
Mari îţi taie răsuflarea. Este locul în care stai pe calcare urgoniene (140 milioane ani), pe lapiezuri („sculpturi” naturale în calcar), unde şibliacurile terţiare (asociaţii vegetale alcătuite preponderent din liliac, cărpiniţă, mojdrean, scumpie) provin din perioadele mai calde interglaciare, este locul de unde auriul lalelei de Cazane îţi spune că aici, în Cazanele Mari ale Dunării este singurul loc din lume în care trăieşte, de fapt este locul unde „Dunărea a bătut şi Porţile de Fier s-au deschis”.
Citeste mai mult pe: adevarul.ro
