.jpg)
Biserica creştină celebrează vestea adusă Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavriil că-l va naşte pe Iisus. Sărbătoarea, la câteva zile după Echinocţiul de primăvară, este şi ziua când sosesc rândunelele, se dezleagă limba păsărilor şi cucul cântă pentru prima dată în an.
Este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului şi este marcată cu exact nouă luni înainte de Crăciun, momentul naşterii lui Iisus.
În Răsărit, sărbătoarea a fost marcată oficial în anul 550, în timp ce, la Roma, a intrat în calendare abia în secolul VII. Buna Vestire le aminteşte credincioşilor de momentul în care Îngerul Domnului, Arhanghelul Gavriil i-a apărut Fecioarei Maria şi i-a spus:
„Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri şi Sfântul Care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema”.
Obiceiuri românești:
– este bine să mâncăm peşte ca să fim sănătoşi şi vioi ca peştele în apă;
– cine se ceartă de Buna Vestire are necazuri mari tot anul;
– cântecul cucului trebuie așteptat cu veselie, cu stomacul plin și cu bani în buzunar pentru a avea parte de lucruri bune, iar dacă se întâmplă să te surprindă cântecul cucului posomorât și cu stomacul gol, atunci e semn rău, iar lucrurile nu vor merge tocmai bine tot anul;
– sătenii obişnuiau să numere de câte ori cânta cucul pentru a afla câţi ani mai au de trăit, iar flăcăii şi fetele întrebau: “Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita) ?”. Tăcerea cucului aducea mare bucurie, însemna căsătorie grabnică, în vreme ce fiecare cântat al cucului însemna un an de aşteptare;
– se punea pe pragul casei pâine, sare şi apă, ca hrană pentru îngeri;
– la sate, se scot din lăzi straiele şi ţesăturile la aerisit;
