Sâmbătă, 26 aprilie 1986, la 01:23:58 am, reactorul #4 a suferit o explozie catastrofală a cazanelor sub presiune de abur din componența acestuia, care a declanșat un incendiu, o serie de explozii adiționale și fluidizare nucleară. Accidentul poate fi gândit ca o versiune extremă a accidentului SL-1 în Statele Unite din 1961, unde centrul reactorului a fost distrus (omorând trei oameni), radioactivitatea răspândindu-se direct în interiorul clădirii unde se afla SL-1. În timpul accidentului de la Cernobîl însă, aceasta a fost dusă prin vânt spre frontierele internaționale.
Accidentul nuclear de la Cernobîl a distrus vieţile a milioane de oameni şi a marcat o perioada neagră în istoria acestei lumi. Malformaţii, cancer şi zeci de boli incurabile au fost rezultatul dureros al exploziei. Cele mai afectate de radiaţii au fost Ucraina, Rusia şi mari părţi din Belarus. Oamenii din aceste ţări au de suferit chiar şi în prezent de pe urma catastrofei, spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Foarte mulţi copii au ajuns bolnavi de cancer tiroidian în anii care au urmat accidentului nuclear.
„Incidenţa cancerului tiroidian a crescut în rândul celor care erau copii sau adolescenţi la vremea accidentului şi au locuit în zonele contaminate din Belarus, Rusia şi Ucraina. Acest lucru s-a întâmplat din cauza nivelului ridicat de iod radioactiv care a provenit de la reactorul din Cernobîl, în primele zile de la accident”, arată OMS.
Dacă privim cu atenţie filmul în care apare norul radioactiv ce a acoperit Europa după explozia de la Cernobîl, în 1986, vedem că, în mod ciudat, acesta ocoleşte Moscova. De ce? Adepţii teoriei conspiraţiei susţin că ruşii “au împins” norul radioactiv, prin curenţi de aer şi ploi provocate artificial, pentru a salva capitala Uniunii Sovietice.
Radiaţiile emanate în urma exploziei de la Cernobîl au atins şi România. Între 3 şi 6 mai 1986, toată ţara a fost afectată. O echipă de cercetători români de la Institutul pentru Sănătate Publică a efectuat un studiu care a arătat că radiaţiile au dus la creşterea mortalităţii infantile şi la diminuarea IQ-ului la copiii născuţi după catastrofă.
În paralel, a fost ales un grup de copii născuţi înainte de accident, care s-a numit lotul martor, iar cele două grupuri au fost comparate. Conferenţiar dr. Aurelia Cordeanu, unul dintre cercetătorii care au participat la studiu, a precizat, într- un material publicat în presa centrală, că s-au consemnat creşterea mortalităţii infantile la cei născuţi după catastrofă, diferenţe în ceea ce priveşte greutatea la naştere a copiilor veniţi pe lume înainte şi după accident, precum şi diferenţe de dezvoltare fizică (înălţime, greutate, perimetru cranian, perimetru toracic). Potrivit dr. Cordeanu, copiii apăruţi după explozia de la Cernobîl au prezentat dificultăţi în procesul de învăţare şi probleme de comunicare, fapte relevate de punctajul mai mic realizat la testele de inteligenţă. Însă nu a fost nevoie de programe speciale pentru copiii afectaţi: “Au învăţat în şcoli normale şi cred că unii dintre ei au recuperat diferenţa de IQ până la adolescenţă”, a precizat medicul. De asemenea, dr. Aurelia Cordeanu a mai precizat că starea de sănătate generală a lotului probant a avut de suferit.
Studiul a fost efectuat între anii 1986 şi 1994, în cartierele bucureştene Drumul Taberei şi Titan. S-a realizat prin selectarea unui grup de peste 300 de copii care în momentul accidentului aveau vârsta de trei luni. Aceştia au format lotul probant.
Va prezentam aici filmul cu imprastierea norului radioactiv deasupra Europei.
Surse : realitatea.net , fatanevazutaalumii.blogspot.ro , wikipedia.ro , youtube.com
