Primul-ministru Victor Ponta şi liberalul Varujan Vosganian se contrează din nou. Mai întâi, Vosganian a admis ieri, după şedinţa de Guvern, că Executivul are în intenţie disponibilizări în câteva companii de stat, mai exact în mine. Astăzi, Ponta i-a cerut ministrului să-şi retragă ordonanţa de urgenţă de pe site-ul ministerului şi să clarifice subiectul, spunând că el nu a aprobat un astfel de proiect. Ulterior, însă, ministrul Economiei a revenit şi a declarat că sindicatele au fost cele care au cerut urgentarea proiectului privind protecţia socială, subliniind că proiectul nu era o noutate, deoarece a fost inclus în programul de guvernare. Chiar şi aşa, Vosganian a scos textul de pe site-ul ministerului pe care îl conduce.
Primul-ministru i-a cerut ministrului PNL să identifice „persoanele care au avansat un asemenea document fără aprobarea Guvernului”.
Cu câteva ore înainte de anunţul de miercuri al lui Vosganian, Ponta susţinea că nu ştie de o astfel de ordonanţă de urgenţă şi că Guvernul nu intenţionează să facă disponibilizări în companiile de stat. „Unde aţi văzut ştirea asta ? Nu este niciun proiect de ordonanţă de urgenţă pe ordinea de zi. Eu nu am văzut documentul. Nu cunosc acest lucru şi o să-i întreb pe miniştri. Am văzut şi eu ştirea, este vorba până în 2018. Nu a fost prezentată în Guvern o asemenea strategie. Eu cred mai degrabă că este o ştire aşa, să mai bage nişte panică”, a spus Ponta.
Vosganian: Proiectul era în programul de guvernare
„Doresc să vă informez că acest proiect de lege a fost inclus în programul legislativ de guvernare. Discuţia nu este una neprevăzută. Proiectul a fost comunicat încă de la înfiinţarea Ministerului de Economie ca succesor al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri”, a declarat Vosganian care a subliniat că nu a făcut proiectul de capul lui, atrăgând însă atenţia că i s-a părut corect să discute întâi cu sindicatele şi ulterior cu premierul.
„Mi s-a părut corect să văd întâi ce vor sindicatele şi apoi să trimit către guvern”, a precizat el luni, adăugând că „de comun acord cu guvernul, am decis să retragem proiectul”.
Ministrul a subliniat că proiectul reia şi consolidează o serie de măsuri prevăzute în ordonanţa de urgenţă 116 din 2006 prin introducerea unor elemente nou apărute în legislaţia muncii şi a drepturilor salariaţilor. Vosganian a arătat că se are în vedere „o prelungire” a unor prevederi care nu mai sunt în vigoare începând cu sfârşitul lunii ianaurie.
Vosganian a mai adăugat că actualul executiv nu este „o fabrică de şomeri”.
„Sectorul de stat, fiind un sector viu ca oricare alt sector economic presupune şi disponibilizări şi angajări. Noutatea este că statul în calitate de angajator oferă un sistem de protecţie disponibilizărilor. Nu este un semnal de alarmă, este prelungirea şi diversificarea unor drepturi salariale pentru persoanele disponibilizate”, a declarat el.
Ministrul susţine că „unii s-au speriat de termenul de restructurare, de reorganizare”. Totodată, el a precizat că se aşteaptă ca în urma procesului de restructurare numărul de salariaţi să crească la anumite companii din subordinea Ministerului Economiei.
„Sunt puţin surprins că un act normativ care contribuie la pacea socială a fost interpretat drept un act normativ care ameninţă angajaţii”, a declarat ministrul.
Vosganian: „Există câteva mine care urmează să disponibilizeze”
Într-un comunicat transmis, joi dimineaţa, în legătură cu informaţiile privind „un aşa-zis program de disponibilizări în 16 companii de stat din energie”, Guvernul a transmis că documentul nu a fost discutat şi nici aprobat de Executiv, iar singurul proiect susţinut de Guvern este unul referitor la prelungirea unor termene prevăzute în OUG 116 din 2006.
„Proiectul afişat pe site-ul Ministerului Economiei nu a fost prezentat Guvernului şi nu este susţinut de acesta. Primul-ministru i-a cerut ministrului Economiei, Varujan Vosganian, să retragă acest proiect de pe site-ul ministerului şi să clarifice acest subiect, precum şi să identifice persoanele care au avansat un asemenea document fără aprobarea Guvernului”, informează Executivul.
După şedinţa de Guvern de miercuri, ministrul Varujan Vosganian explicase că nu este „autorizat” să declare decât că Executivul prelungeşte o serie de termene şi nu va efectua „disponibilizări ample” de personal în companii de stat. A precizat însă că din 1990 nu a existat vreun an fără concedieri şi nu vrea să se creadă că anul 2013 „va fi diferit”. „Nu aş vrea să credeţi că anul acesta va fi diferit, dimpotrivă. Pentru a nu fi diferit şi a exista protecţie în cazul disponibilizărilor, am dat această ordonanţă de urgenţă”, a explicat Vosganian.
Ministrul a adăugat că cele 15 companii din anexa ordonanţei sunt implicate într-un proces de restructurare care, în unele cazuri, va conduce la disponibilizări. „Eu nu am spus că nu concediem pe nimeni, tot aşa cum nu am spus că facem concedieri masive. În orice domeniu de activitate există intrări şi ieşiri. Câtă vreme în acest moment nu există iniţiată nicio hotărâre de guvern pentru disponibilizări, eu nu sunt autorizat să spun că vor fi disponibilizări”, a spus Vosganian.
El a arătat că proiectul ordonanţei de urgenţă prelungeşte o serie de termene aprobate în 2006 şi extinse ulterior, în 2009, pentru protecţia socială a angajaţilor disponibilizaţi. Ministrul a amintit în acelaşi timp că fiecare caz de restructurare va presupune o hotărâre de guvern.
Când a aflat Ponta
Ministrul liberal a dat o explicaţie şi pentru faptul că Victor Ponta s-a declarat neinformat asupra acestui proiect de ordonanţă, în condiţiile în care textul a fost făcut public pe site-ul ministerului: „era în dezbatere, nu a ieşit din minister şi nu a mers la avizare în alte ministere”. Mai mult, Vosganian a povestit că Ponta l-a sunat după ce informaţia a apărut în presă.
Întrebat de jurnalişti de ce, din punct de vedere logic, de ce era nevoie de o astfel de ordonanţă de urgenţă dacă Guvernul nu are de gând să concedieze angajaţi din companiile de stat, ministrul a afirmat: „Dacă eu vin în faţa dumneavoastră, având un patrimoniu salarial de sute de mii de persoane, să vă spun că nu dorim să concediem pe nimeni până în 2018, m-aţi crede ? Dacă eu am să vă răspund că nu am de gând, din punct de vedere logic m-aţi crede ? Eu spun că viaţa economică este într-o continuă evoluţie şi că avem câteva exemple concrete, care ţin de restructurarea domeniului minier, unde există câteva mine care urmează să disponibilizeze”.
Ministrul a fost pus în dificultate şi de o serie de formulări din textul ordonanţei, în condiţiile în care actul normativ denotă intenţii clare ale Guvernului şi nu ipoteze de lucru. Chestionat în legătură cu formularea categorică „angajaţii ce urmează să fie disponibilizaţi” în loc de „angajaţii care pot fi disponibilizaţi”, Vosganian a fost mai degrabă evaziv: într-un text de lege care se respectă „indicativul prezent” este formula cea mai lămuritoare în a preciza limitele unui act normativ, a susţinut ministrul. „Nu aş vrea să se creadă din faptul că acest text spune «persoanele care vor fi disponibilizate» că toate persoanele care lucrează în acest domeniu simt asupra lor pericolul disponibilizării”, a adăugat Vosganian.
Ce prevede ordonanţa lui Vosganian
Sistemul de protecţie socială a angajaţilor din companii de stat incluse într-un proces de restructurare a fost reglementat în 2006 şi extins ulterior, în 2009, deoarece Guvernul a pregătit atunci o nouă listă de concedieri, iar pentru acordarea plăţilor compensatorii era nevoie de un cadrul legal. În proiectul actual de ordonanţă de urgenţă se prevede că prin hotărâre de Guvern urmează să fie stabilite societăţile care pot efectua concedieri colective şi numărul de salariaţi „ce urmează să fie disponibilizaţi”.
„Analizele economico-financiare efectuate la nivelul fiecărei companii/societăţi naţionale şi societăţi comerciale din industria miniera, rezultat al reevaluării fiecărei strategii de dezvoltare, au conturat perimetrele miniere de perspectivă, precum şi cele ce urmează a fi închise. Drept urmare, fiecare operator economic va întocmi un program de restructurare prin care va stabili numărul de salariaţi ce urmează a fi disponibilizaţi în perioada 2013-2018 şi care vor beneficia de prevederile Ordonanţei de urgenţă privind protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective. Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă constă în reorganizarea activităţii societăţilor comerciale şi, de asemenea, a unui preţ competitiv al energiei electrice şi termice, care presupune disponibilizarea unui număr de salariaţi care vor beneficia de prevederile sale”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.
Companiile pentru care ministerul face planuri de concediere colectivă
Lista prezentată miercuri după-amiaza de minister conţine 15 companii care au/vor avea programe de restructurare sau reorganizare aprobate până în anul 2018, fără ca Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti să mai figureze pe listă.
Pe listă apar în continuare Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Naţională de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Compania Naţională a Uraniului, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării, Societatea Naţională a Huilei Petroşani, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, Compania Natională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, cu filialele sale, Cuprumin Abrud, Băiţa Ştei, Termoelectrica, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Galaţi, Electrocentrale Bucureşti, Electrica, cu filialele sale, şi Transelectrica, de asemenea cu filialele sale.
În document este introdusă şi o listă a companiilor care pot angaja salariaţi concediaţi colectiv, dar numai la activităţi de conservare, închidere, ecologizare şi monitorizare postînchidere a minelor. Aici figurează Minvest Deva, Societatea Naţională de Închidere Mine Valea Jiului, Remin Baia Mare, cu filialele sale, Compania Naţională a Uraniului Bucureşti, Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării Bucureşti, Cuprun Min Abrud, Băiţa Ştei.
Persoanele concediate vor primi indemnizaţie de şomaj, venit lunar de completare şi plăţi compensatorii acordate în conformitate cu prevederile contractelor de muncă aplicabile la nivelul fiecărei societăţi. Venitul lunar de completare se stabileşte odată cu indemnizaţia de şomaj şi este egal cu diferenţa dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj.
Pot beneficia de plăţi compensatorii numai persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă pe durata nedeterminată cu cel puţin 36 luni înainte de data concedierii. Sunt excluşi, în schimb, ceicare au mai primit plăţi compensatorii acordate urmare a unui plan de concediere colectivă, indiferent de actul normativ prin care a fost reglementată concedierea colectivă.
Sursa: gandul.ro
