Vrem să avem fructe din propria livadă pentru toată familia şi tot sezonul ? Ce pomi cultivăm şi în ce sistem de cultură? Nu-i tocmai puţin şi nici tocmai uşor de hotărât ! Celor care au o grădină familială şi vor să încerce acest lucru, le propunem un mic serial instructiv !
Lecţia nr. 1
Cum stabilim distanţele de plantare – câţi pomi putem planta in grădina noastră ?
Marea noastră majoritate dispunem de grădini mixte, în care legumele pentru casă se asociază cu pomii plantaţi mai la margine sau via aşezată pe spaliere sau araci pe lângă garduri. Sunt mai rare cazurile când putem să le organizăm perfect şi să le separăm, dar ar fi bine s-o facem ! Să avem o porţiune destinată legumelor şi numai lor, căci ele cer soare şi lumină şi nu le place să fie umbrite de pomii de pe margine sau de vie. Acestea din urmă să le amplasăm în mici parcele anume destinate, astfel încât să nu se umbrească reciproc, să le putem tăia şi întreţine în voie.
Prima întrebare este: câţi pomi putem creşte în grădina noastră ? Care sunt distanţele de plantare şi spaţiul necesar fiecărui pom? Cât de mult putem „înghesui” pomii şi cât putem să-i „ţinem pe loc” cu foarfeca? De aici lucrurile se complică brusc. Există pomi pitici şi pomi de talie mijlocie sau mare ! Trebuie ştiut că talia lor nu este dată de soi, ci mai ales de portaltoi, de partea subterană a pomului, de „sălbaticul” pe care se altoieşte! Există pentru fiecare specie – măr, păr, prun, etc. un număr foarte mare de portaltoi astfel creaţi încât să răspundă la diferite cerinţe faţă de sol, climă, prezenţa sau absenţa apei, rezistenţa faţă de boli şi dăunători şi, foarte important, talia dorită a pomilor. Pepinieriştii care produc şi vând puieţi pot să vă recomande acea combinaţie dintre soi şi portaltoi care este cea mai potrivită zonei dvs. şi dorinţei dvs. de a avea pomi mai mari sau pomi pitici. În general, despre pomi pitici putem discuta la măr şi păr, dar mai nou au apărut portaltoi care imprimă o vigoare mai mică pomilor şi in cazul cireşului, al vişinului sau chiar al altor specii sâmburoase – caisul, piersicul sau prunul. Nu toţi aceşti portaltoi se găsesc încă în România .
Aşadar, distanţele de plantare dintre pomi se stabilesc în funcţie de vigoarea lor, dată de combinaţia dintre portaltoi şi altoi. De aici va rezulta şi numărul total de pomi pe care-i putem planta în grădina noastră. Distanţele minime la merii pitici altoiţi pe portaltoii M9, de exemplu, sunt de 3-3,5 m între rânduri şi 1-1,5 m între pomi pe rând. Rezultă o densitate mare de pomi, însă aceşti pomi trebuie sprijiniţi cu tutore şi legaţi de spalier, altfel se dărâmă sub greutatea fructelor şi datorită vântului. Aceste distanţe merg până la 4-5 m între rânduri şi 3-4 m între pomi pe rând în cazul altoirii pe portaltoi mai viguroşi, cum este mărul franc (din sămânţă) sau corcoduşul, folosit pentru altoirea prunului, a caisului şi a piersicului. Înălţimea finală a pomului nu trebuie să fie mai mare de 2/3 din distanţa dintre rânduri, pentru ca pomii din rândurile alăturate să nu se umbrească unii pe alţii.
Lecţia portaltoilor şi a combinaţiei soi/portaltoi este mai lungă –voi reveni într-o ediţie viitoare, pentru că ea este foarte importantă. Până atunci, mergeţi fără teamă pe mâna specialiştilor – ei ştiu ce să vă recomande ! Însă, orice ar fi, nu forţaţi lucrurile – analizaţi bine şi documentaţi-vă, cereţi sfaturi, citiţi, nu înghesuiţi pe câţiva metri pătraţi mai mulţi pomi decât pot intra în mod natural, corespunzător cu vigoarea combinaţiei altoi-portaltoi. Nu încercaţi să-i limitaţi în mod forţat din foarfecă – veţi reuşi numai în aparenţă, căci tăind mereu şi aruncând jos, în special lemn de un an, nu faceţi decât să stresaţi pomul, să nu-l lăsaţi să diferenţieze muguri de rod, să stimulaţi creşterile, îndesirea şi să-i amânaţi fructificarea! Aşadar, puneţi pomii la distanţa corectă de la început, nu-i înghesuiţi !
Ajunşi în acest punct, este bine înainte de a lua o decizie să ne punem întrebarea dacă ne dorim sau nu să introducem în grădina noastră stâlpi de beton şi sârme, să batem în pământ ancore sau să îngropăm în pământ pietre de ancorare a spalierului şi să ne înhămăm la o asemenea muncă. Să nu uităm că ele costă, că după un număr de ani ele vor trebui scoase şi evacuate, că nu sunt prietenoase mediului şi mai cu seama că arată urât !
Mie, unuia, nu-mi plac şi nu recomand asemenea sisteme de cultură în grădinile familiale, unde nu trebuie neapărat să facem producţii record ! Acestea sunt potrivite cultivării industriale, unde se urmăresc randamente mari de producţie şi costuri cât mai mici. În curţile şi livezile de pe lângă case, trebuie să dăm întâietate frumosului, esteticului şi unui mod de a produce sănătos fructe bine expuse la soare în pomi cu coroană liberă, în sisteme tradiţionale. Perioada înfloritului, verdele crud al lăstarilor tineri sau coloritul fructelor coapte trebuie să fie elemente de peisagistică în vecinătatea caselor şi în grădinile noastre, care să primeze în faţa betoanelor şi a sârmelor. În plus, putem obţine producţii foarte bune în pomi cu coronament, altoiţi pe portaltoi de vigoare mijlocie sau chiar mare, care se autosusţin şi nu necesită mai mult decât un tutore de lemn în primii ani de viaţă – MM106 sau franc pentru măr, păr franc sau chiar sălbatic, corcoduş pentru prun, cais, piersic, mahaleb , Colt sau F12 pentru cireş. În general, pentru asemenea pomi, o distanţă de 5 m intre rânduri şi 4 m între pomi pe rând este foarte bună pentru toate : măr, păr, prun, etc. Asta nu exclude utilizarea pentru unele situaţii – aliniamente obligate, locuri mai strâmte ,”colţuri” – a unor pomi pe portaltoi de vigoare mică, dar atunci nu uitaţi să-i sprijiniţi foarte bine de la început !
ing. Nicolae Flaviu LAZIN
Societatea Româna a Horticultorilor
Filiala Satu Mare
Preşedinte
Mobil:+40 (0) 756/072.092
e-mail: pepinieralazin@yahoo.com
