|
În data de 1 ianuarie 2025, sunt eliminate controalele la frontiere terestre ale României cu Ungaria și Republica Bulgaria. Persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre aceste două state fără a mai fi supuse controalelor de frontieră. Practic, călătoriile din România către și dinspre celelalte state membre Schengen, inclusiv pe cale terestră, vor fi similare unei călătorii în interiorul țării. Toți cetățenii care doresc să părăsească teritoriul României vor avea nevoie în continuare de un document de călătorie valabil! Minorii români vor putea călători în spațiul Schengen în condițiileprevăzute de art. 30 din Legea nr. 248/2005, cu aceleași documente ca și până în prezent, în funcție de situația în care se află! Normele în vigoare privind controlul mărfurilor, al alimentelor, deșeurilor, animalelor ș.a., precum și cele privind securitatea aeroportuară nu se schimbă!
Q&A Schengen Ce state fac parte din spațiul Schengen ? Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein. Ce se întâmplă la frontierele interne terestre, aeriene și maritime? Începând cu 1 ianuarie 2025, persoanele care călătoresc către și înspre destinații din State Membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră. În aeroport, după ce vor face controlul de securitate, pasagerii vor merge direct către poarta de îmbarcare fără a mai opri la filtrele Poliției de Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie. În sarcina pasagerilor nu este stabilită nicio obligație suplimentară. De reținut că, atât în aeroporturi, porturi la Marea Neagră și pe Dunăre, precum și în zona de frontieră terestră internă cu Republica Bulgaria și Ungaria, sunt posibile verificări aleatorii polițienești pentru stabilirea identității și a situației legale a persoanelor. Scopul acestora este prevenirea infracțiunilor transfrontaliere și a migrației ilegale. Ce trebuie să știe persoanele care intenționează să călătorească pe cale maritimă? În ceea ce privește echipajele și pasagerii navelor care pleacă spre ori sosesc dintr-un port al unui stat membru, fără a tranzita și un port al unui stat terț, aceștia nu vor mai face obiectul unor verificări de frontieră, indiferent de naționalitate. Având în vedere faptul că majoritatea navelor comerciale care tranzitează porturile maritime sosesc din porturi din state terțe, verificările la frontiere vor fi efectuate în continuare sub aceeași formă ca și înainte de 31 martie 2024, inclusiv asupra cetățenilor români care fac parte din echipajele acestora. Totodată, în ceea ce privește navigația de agrement, în situația în care aceste tipuri de mijloace navale tranzitează doar porturi ale statelor membre, acestea pot intra într-un port în care nu este constituit punct de trecere a frontierei (ex. porturile turistice Tomis, Belona, Limanu). Pot fi efectuate controale polițienești asupra echipajelor și pasagerilor navelor care nu tranzitează porturi terțe, în baza unei analize de risc din motive de securitate internă și de prevenire migrației ilegale. Cum se va putea călători în statele non-Schengen după data de 1 ianuarie 2025? Condițiile de călătorie în statele din afara Spațiului Schengen rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va face la ghișeele Poliției de Frontieră. Cât timp poate petrece un cetățean terț pe teritoriul României? Regula celor 90 de zile în 180 de zile privind șederea în spațiul Schengen se aplică separat pentru teritoriul României? Începând cu data de 31 martie 2024, timpul petrecut de resortisanții țărilor terțe în România este considerat parte a celor 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, autorizate pentru ședere în orice stat membru al spațiului Schengen. Perioadele de ședere petrecute pe teritoriul României vor fi cumulate cu cele petrecute pe teritoriul celorlalte state membre Schengen, pentru a stabili încadrarea sau nu în cele 90/180 zile. Ex.: Un cetățean străin posesor al unei vize Schengen cu valabilitatea de 90 de zile, emisă de către România care va sta pe teritoriul României 80 de zile va mai avea 10 zile drept de ședere pe teritoriul altui stat membru Schengen. În ce condiții vor putea minorii români să călătorească în Spațiul Schengen? Minorii români vor putea călători în spațiul Schengen în condițiile prevăzute de art. 30 din Legea nr. 248/2005, cu aceleași documente ca și până în prezent, în funcție de situația în care se află. Astfel, dacă minorul călătorește însoțit de ambii părinți este nevoie doar de documentul de călătorie (pașaport, carte de identitate). Dacă minorul călătorește însoțit doar de un părinte, pe lângă documentul de călătorie valabil, este necesară declarația autentificată a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate. Dacă minorul călătorește însoțit de o terță persoană, pe lângă documentul de călătorie valabil, este necesară declarația autentificată a ambilor părinți din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate. Dacă minorul se deplasează la studii/concursuri/tratament medical are nevoie de dovada scopului declarat al călătoriei și de o declarație autentificată prin care unul dintre părinți își dă acordul pentru efectuarea călătoriei. Dacă minorul are peste 16 ani și călătorește neînsoțit, pe lângă documentul de călătorie valabil, are nevoie de declarație autentificată a ambilor părinți din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate. Declarațiile autentificate se obțin, în țară, de la notarul public și în străinătate de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Atunci când se deplasează la domiciliu, respectiv reședință, minorul trebuie să prezinte doar documentul de călătorie și dovada faptului că se deplasează la domiciliu, respectiv reședință, indiferent dacă este singur sau însoțit. În lipsa acestor documente, minorului nu i se va permite continuarea călătoriei. Polițiștii de frontieră pot efectua verificări aleatorii pentru a constata dacă cetățenii români minori îndeplinesc condițiile de ieșire din România către state Schengen. Însoțitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligați să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta putând fi consultat electronic de către poliţistul de frontieră. Dacă polițistul de frontieră constată că însoțitorul minorului a săvârșit anumite infracțiuni grave prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieșirea din țară cu minorul. În ce constau verificările polițienești care vor putea fi efectuate de cadrele Ministerului Afacerilor Interne în aeroporturi, porturi și în zona de frontieră terestră internă? Polițiștii vor fi în continuare prezenți în incinta aeroporturilor, porturilor maritime, precum și în zona de frontieră terestră internă cu Republica Bulgaria și Ungaria și vor efectua acțiuni polițienești punctuale și inopinate pentru a verifica identitatea și situația legală a persoanelor, dar și pentru a preveni și combate posibile fapte ilegale. Acțiunile polițiștilor nu vor avea ca obiect controlul trecerii frontierei, ci vor viza, în special, combaterea criminalității transfrontaliere, a migrației ilegale și verificarea valabilității dreptului de ședere în Spațiul Schengen. Verificările vor fi inopinate și se vor efectua de către echipe mixte formate din polițiști de frontieră, polițiști, jandarmi și reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Imigrări. Verificările asupra persoanelor și mijloacelor auto vor fi realizate aleatoriu și vor avea la bază analiza riscurilor, iar polițiștii vor putea lua măsuri pentru stabilirea identității persoanelor și efectua verificări în bazele de date. În cazul în care nu există probleme la verificările efectuate, persoana își va putea continua călătoria fără restricții, în caz contrar vor fi aplicate măsurile legale corespunzătoare. Persoanele urmărite general sau internațional vor fi reținute şi predate autorităților competente, iar celor despre care se constată că au comis infracțiuni – dețin substanțe interzise, documente false sau falsificate, sunt migranți ilegali – li se vor întocmi actele premergătoare cercetării penale.
|
- Consultaţi periodic site-ul Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro), secţiunea Condiţii de Călătorie.
- Respectaţi regimul de şedere, limitele de valabilitate ale vizelor sau ale permiselor de şedere, după caz. În acest sens, verificaţi rubrica Vize şi servicii consulare – Regimul de vize.
- Informaţi-vă asupra situaţiei de securitate din ţara de destinaţie! În acest sens, verificaţi rubrica Alerte de călătorie.
- Aveţi grijă ca documentele de călătorie să fie valabile şi în bună stare!
- Este indicat să aveţi cu dumneavoastră, pe lângă un document de călătorie valabil şi un act de identitate (preferabil cu fotografie – exemplu permisul de conducere).
- Înregistraţi-vă la cea mai apropiată misiune diplomatică în cazul în care călătoriţi în zone nesigure sau îndepărtate.
- Dacă vă aflaţi în dificultate în străinătate, contactaţi ambasada sau consulatul României pentru a putea beneficia de asistenţă consulară de specialitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Coordonatele misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare le puteţi găsi la rubrica Misiuni ale României. - Evitaţi implicarea în demonstraţii sau manifestări de stradă în ţările vizitate.
- Indiferent de zona de destinaţie, păstraţi documentele, lucrurile de valoare, biletele de călătorie, banii şi cărţile de credit în locuri sigure şi nu le expuneţi în mod vizibil asupra dumneavoastră sau în maşini.
- Evitaţi deplasarea în zone periculoase!
- Procuraţi-vă un ghid al ţării în care mergeţi.
- Respectaţi legislaţia locală! Cetăţenii români aflaţi pe teritoriul altor state se supun jurisdicţiei acelor state şi sunt responsabili pentru orice încălcare a legilor sau regulilor locale. Oricât de diferite sunt legile sau regulile străine faţă de cele existente în România, respectarea lor este obligatorie şi vă asigură liniştea, confortul şi demnitatea faţă de autorităţile locale. Responsabilitatea respectării legilor în străinătate şi cea a asigurării reprezentării în justiţie în cazul instituirii unor proceduri judiciare revine în mod individual fiecărui cetăţean român.
- Sunteţi responsabili pentru orice încălcare a legilor locale, chiar dacă nu le cunoaşteţi.
- Respectaţi tradiţiile şi obiceiurile locale. Unele comportamente sociale pot intra sub incidenţa legii penale a ţării respective.
- Cereţi permisiunea localnicilor pentru a-i fotografia sau filma.
- Asiguraţi-vă că aveţi la dumneavoastră mijloace financiare suficiente pentru întreţinerea proprie şi a membrilor de familie, după caz.
- Dacă călătoriţi cu avionul, informaţi-vă în legătură cu produsele pe care le puteţi lua în bagajul de mână.
- Nu vă angajaţi să transportaţi bagajele unor persoane necunoscute. Există riscul ca acestea să conţină produse interzise, iar dumneavoastră veţi suporta consecinţele legii!
- În cazul în care călătoriţi cu avionul sau trenul, consultaţi ghidul Drepturile pasagerilor UE, realizat de Comisia Europeană. Acest material oferă informaţii utile cu privire la drepturile dumneavoastră în caz de îmbarcare refuzată, zbor anulat, întârzieri prelungite, pierdere bagaje. De asemenea, ghidul conţine şi informaţii privind accesibilitatea pasagerilor cu mobilitate redusă.
- În cazul călătoriilor cu autobuzul/trenul, fiţi atenţi la bagajele dumneavoastră pe întreaga durată a călătoriei.
- În cazul în care doriţi să călătoriţi cu animale de companie, vă recomandăm să vă informaţi asupra documentelor de călătorie necesare pentru acestea!
