Al doilea Război Mondial a scos la iveală probabil cele mai atroce şi tenebroase trăsături ale omului. Hecatombele de vieţi omeneşti, distrugerile fără precedent, climatul de ură, desnădejde şi disperare, foametea, bolile şi mai ales ura nemărginită faţă de oameni de rase, credinţe şi culturi diferite. În timp ce marea majoritate a oamenilor sunt şi astăzi oripilaţi de excesele naziştilor, la capătul celălalt al lumii, în Asia, faptele cumplite ale unui savant, cercetător şi medic japonez aveau să depăşească limita cruzimii şi iraţionalului. Căci isprăvile lui Shiro Ishii le umbresc cu mult pe cele ale lui Josef Mengele, sinistrul său omolog din Europa…
Cel care avea să se remarce în analele cruzimii omeneşti drept Shiro Ishii, a fost un cercetător şi militar nipon din perioada celui de-al doilea Război Mondial.
În cazul său, se poate afirma fără nicio rezervă că pasiunea pentru medicină a degenerat în mania cruzimii faţă de fiinţa omenească, manie alimentată cu siguranţă şi de nebunia vremurilor şi viziunea armatei imperiale nipone.
La Pingfan, sub ordinele lui Ishii, mii de prizonieri chinezi şi ruşi erau ţinuţi în cuşti fiind supuşi amputărilor pe viu, fără anestezie, injecţiilor cu agenţi chimici şi patogeni, expuşi degerăturilor şi cangrenelor, iar după ce japonezii notau rezultatele „experimentelor”, victimele erau executate pe loc.
La Pingfan, Shiro Ishii a creat o adevărată nebunie. O „fermă” cu 4.500 purici care produceau la fiecare 5 zile câte 100 milioane de alţi purici infestaţi ulterior cu o serie de agenţi patogeni periculoşi precum ciuma bubonică, febra tifoidă, holera şi antraxul. Proiectul fermei de purici periculoşi avea ca scop eliberarea acestor insecte infestate asupra trupelor aliate, într-un efort disperat al Japoniei de a câştiga războiul.
Cititi mai multe pe: descopera.ro
